 |
| Ciuperci Pleurotus |
 |
| Ciuperci Champignon |
Ciupercile Pleurotus, cu un regim nutriţional lignicol-xilofag, fac parte din Ordinul Agaricoles, la fel ca si ciuperca Champignon (Agaricus bisporus). Desi fac parte sin acelasi Ordin diferentele sunt evidente si voi incerca sa le evidentiei in cateva propozitii pe cele mai importante:
Între aceste două specii, sunt diferite deosebiri:
- la ciupercile Pleurotus, piciorul, totdeauna de culoare albă, reprezintă o continuare a pălăriei, făcând corp comun cu ea.
- la ciupercile Agaricus piciorul este distinct delimitat şi se poate desprinde cu uşurinţă de locul de inserţie al piciorului, respectiv zona de creştere a ciupercii, spre deosebire de ciupercile Pleurotus unde piciorul se poate înlătura numai prin tăiere;
- culoarea pălăriei ciupercilor Pleurotus, respectiv cuticula pălăriei, este vânătă, galbenă, brună, cenuşie;
- la ciupercile Pleurotus pălăria cu stratul de lamele dispus inferior are forma de scoică, spre deosebire de ciupercile Agaricus, unde este de regulă hemisferică;
- la ciupercile Pleurotus nu este prezent un velum (văl), care acoperă stratul cu lamelele basidiale, spre deosebire de ciupercile Agaricus, unde există un asemenea văl, care prin ruperea lui indică cultivatorului maturitatea comercială şi începutul diseminării sporilor;
- la specia Pleurotus, maturitatea comercială a ciupercii, cu valorificarea maximă, este indicată de pălărie, respectiv de marginea ei. Când aceasta este dreaptă-orizontală, înseamnă că maturitatea comercială s-a produs şi ciupercile trebuie recoltate, cu întreg buchetul, limita maximă fiind pălăria uşor concavă;
- fructificarea la ciupercile Pleurotus se face numai pe un plan vertical sau înclinat, spre deosebire de ciupercile Agaricus bisporus, unde fructificarea are loc numai pe un plan orizontal, picioarele se vor alungi puternic, în detrimentul pălăriei;
- pentru fructificare, ciupercile Pleurotus, nu necesită un strat de amestec de acoperire de 2,5-4 cm, dispus pe suprafaţa substratului nutritiv împânzit, spre deosebire de ciupercile Agaricus, care fără acest strat de acoperire nu vor fructifica. Aceasta constituie un avantaj economic al cultivatorilor de ciuperci Pleurotus faţă de ciupercile Agaricus.
Diseminarea sporilor la ciupercile Pleurotus se face din faza diferenţierii pălăriei până la recoltare, şi din această cauză ciupercile Pleurotus nu se cultivă în spaţii locuibile, iar ventilaţia să fie numai prin subpresiune pentru a se putea elimina uşor sporii din spaţiul de fructificare.
Tot din această cauză, culegătorii de ciuperci Pleurotus, în special în spaţiile acoperite special amenajate, vor purta mască de tifon care va acoperi gura şi nasul, pentru a preîntâmpina inhalarea sporilor de Pleurotus, care pot afecta căile respiratorii, producând o tuse seacă, dureri de cap, tensiune scăzută. Pentru cultivatorii din spaţii libere (umbrare) sau semi-adăpostite (răsadniţă) nu este necesară această mască, fiind asigurată o ventilaţie naturală permanentă.