
Prezintă o siguranţă, faţă de ciupercile Agaricus, a unei bune reuşite, factorii de risc fiind mult reduşi (rezistentă la variaţiile de temperatură, la boli, la dăunători, lucrări culturale diminuate şi un consum energetic mai redus).
Se pot cultiva pe deşeuri provenite din agricultură, silvicultură, industria lemnului, hârtiei, celulozei, textilă şi se poate obţine un aliment bogat în substanţe proteice, mult solicitat pentru consum atât în stare proaspătă, cât şi conservată.
Se pot cultiva fără consumuri energetice importante, spre deosebire de ciupercile Agaricus (Champignon), care prin excelenţă sunt energofage.
In cultura ciupercilor Pleurotus consumurile energetice sunt minime si necesita manopera redusa.

După 1-2 valuri de creştere, substratul celulozic uzat (brichetele vechi) poate fi folosit în furajarea animalelor (bovine, porcine), asigurându-se în felul acesta un al doilea randament prin refolosire la furajare. În aceasta situaţie, bricheta trebuie să fie încă fermă (tare) şi bine împânzită cu miceliu.
Daca pentru cultura se foloseste material format din rumeguş sau coajă de copac, si astfel se exclude refolosirea pentru furajarea animalelor, nu este nici in acest caz o pierdere deoarece poate constitui, după uscarea lui, un bun combustibil pentru ars în sobe.

Volumul de investiţii pentru cultura ciupercilor Pleurotus reprezintă 50-60% din cel pentru cultura ciupercilor Agaricus, deoarece sunt rezistente la variaţiile de temperatură, boli respectiv dăunători şi necesită manoperă mai puţină.